Ialomitastea
Nr. 943, Anul , din 20-Octombrie-2017



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
euroinvest tel-a
itp-a
duo manager
lunca_2012
Cultura - Sanatate
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: MAȘINA DE SCOS CARTOFI “LANZ”

Poate că nici o altă legumă nu a avut soarta cartofului, ajuns pe continent undeva pe la 1530, din America de Sud, primit cu ostilitate de întreaga Europă, apreciat pentru calitățile ornamentale și nu pentru tuberculii delicioși, bogați în amidon. A fost preferat ca furaj și considerat mult timp otrăvitor pentru om. În principal, foametea a fost cea care „a convins” plebea că irosește o resursă extraordinară. Pe teritoriul nostru actual, cartoful a ajuns mai întâi în Ardeal, în timpul împăratului Iosif al II-lea de Habsburg (mort în 1790), pe când aceștia erau „recomandați” cu forța țăranilor, conform istoricului Constanța Vintilă-Ghițulescu.
Un alt istoric, M. Berindei, explică cum a ajuns și în principate. „Extinderea cartofului în Transilvania s-a produs pe la 1815, determinată, ca şi în alte ţări, de foamete. Acest flagel, care a bântuit în anul 1814 îndeosebi în partea subcarpatică a Transilvaniei, a dus la reducerea efectivului de animale. Această criză a determinat ca, în primăvara anului 1815, guvernatorul Transilvaniei (n.n. Gheorghe Banffy al II-lea de Losoncz, 1787-1822) să dea o circulară în care se arăta modul uşor de a cultiva cartoful în cuiburi, prin muncă manuală şi deci chiar în lipsa animalelor de muncă. Paralel cu aceasta s-au asigurat, prin import, cartofi de sămânţă şi s-a extins cultura cartofului în judeţele Braşov, Covasna şi Harghita. Cam în aceeaşi perioadă, cartoful a început să fie cultivat şi în Moldova, aducându-se material de plantare din Transilvania. Din lucrarea «Documentele familiei Calimachi», de N. Iorga, rezultă că domnitorul se preocupa îndeaproape de introducerea cartofului în cultură. În acest scop, a încredinţat lui Al. Beldiman traducerea din greacă a unei broşuri intitulate «Învăţătura sau povăţuirea pentru facerea pâinii din cartofle», lucrare tipărită la Iaşi în 1818. În Muntenia, cronica din timpul domniei lui Ion Caragea (1812-1818) menţionează vânzarea cartofilor pe piaţa Bucureştiului, cartofi aduşi din Transilvania şi, de asemenea, cultivarea acestora de către grădinarii din jurul Bucureştiului. De altfel, în Muntenia s-a menţinut mult timp trocul: cultivatorii de cartof din judeţele Braşov şi Covasna aduceau cu căruţele cartofii şi luau în schimb porumb, grâu, vin sau/şi ţuică din Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea. În ceea ce priveşte patria de origine a cartofului adus în România, se pare că, după ipoteza lui Druțu (1904), ar fi fost adus din Germania, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fapt confirmat de diversele denumiri pe care la are cartoful în ţara noastră. Astfel, crumpene derivă din Grunbeeren, denumire folosită pentru cartof în Wurtzberg, picioci este tot din Germania şi anume de la Ptatchen şi Patachen, denumiri ale cartofului în Olenburg. Cea mai răspândită denumire în România, cartof, derivă din cuvântul gennan Kartoffel, care, la rândul lui, are la bază italienescul tarantoffli sau tartouffli (n.m. din latinescul tuber – umflătură). Odată introdus în cultură, cartoful a fost din ce în ce mai mult apreciat, în principal în zona subcarpatică, apoi în zona colinară, în zona de stepă şi cea de silvostepă s-a răspândit mult mai târziu”. (M. Berindei, în Analele Institutului de Cercetare și Producție a Cartofului, vol. XXVIII, Brașov 2001).
Un rol important în ușurarea lucrării de recoltat cartofi l-a avut introducerea mașinilor. Dintre acestea, una dintre cele mai performante a fost mașina de scos cartofi LANZ, fabricată de celebrele uzine germane, producătoare de mașini agricole și tractoare. Mașina prezentată alăturat este de tipul LANZ LK-30, a fost fabricată în perioada anilor 1946-1956, numeroase exemplare fiind cumpărate în România. Mașina se prezintă cu un cadru robust, pe care sunt montate roțile, care antrenează, printr-un grup conic, mecanismul circular cu degete pentru scoaterea cartofilor de pe rândul pe sub care trece brăzdarul mașinii. Poate fi tractată de un tractor sau de către 2 cai și a fost achiziționată din localitatea Bucu, județul Ialomița.
Vă invităm să vizionați și alte repere ale agriculturii românești, vizitând expozițiile Muzeului Național al Agriculturii, unde vă așteptăm cu drag !
Muzeograf Adrian STROE
Foto : Elena SLUJITORU



[citeste]
Progres şi contabilitate financiară sub sigla CECCAR

Sub genericul „Progresul şi educaţia financiară”, joi 12 octombrie 2017, cu începere de la orele 13.00, în cadrul SALONULUI ANUAL DE CARTE, ediţia a XXVI-a, desfăşurat în perioada 2 – 31 octombrie, eveniment organizat de Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu” în parteneriat cu editura C.E.C.C.A.R., ne-au fost prezentate ultimele noutăţi în materie de educaţie financiară.
Astfel, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a fost reprezentat de doamna Camelia Malama – vicepreşedinte al Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R., domnul Dumitru Moldoveanu – preşedinte C.E.C.C.A.R. Filiala Ialomiţa și doamna Mihaela Cosma – Director Executiv al Filialei C.E.C.C.A.R. Ialomiţa. Au răspuns invitaţiei de a participa la acest eveniment profesionişti contabili, experţi autorizaţi, cadre didactice dar şi elevi de profil dornici să acceadă către această profesie pe viitor.
După cuvântul de bun venit adresat de gazda evenimentului, doamna Elena Balog, director al Bibliotecii Judeţene „Ştefan Bănulescu”, ne-au fost prezentaţi invitaţii prezenţi şi rolul pe care îl au aceştia în cadrul instituţiei de prestigiu C.E.C.C.A.R.
În cuvântarea sa, dl Dumitru Moldoveanu, preşedinte C.E.C.C.A.R., le-a prezentat tinerilor într-un limbaj adecvat lor, necesitatea înţelegerii termenului de educaţie financiară. Ca într-o adevărată lecţie de economie, elevii au putut afla paşii de care trebuie ţinut cont într-o veritabilă economie de piaţă.
Prezenţă constantă în cadrul editurii C.E.C.C.A.R., economist Mihaela Cosma a trecut apoi în revistă ultimele noutăţi în materie de educaţie financiară menţionând apariţia revistei Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor.
La rândul său, doamnna Camelia Malama, reprezentant al forului tutelar la nivel naţional, coautor al mai multor volume de specialitate lansate în ediţiile anterioare, a punctat tinerilor aflaţi în sală importanţa lecţiei financiare, a cărţii de specialitate pentru toţi cei care au de-a face cu lumea cifrelor.
În final, elevii şi-au depăşit reţinerile şi au adresat întrebări celor îndreptăţiţi a le răspunde din vastul domeniu financiar. Au primit invitaţii cu referire la viitoarele evenimente ce se vor desfăşura până la finele lui octombrie în cadrul Salonului Anual de Carte. Tot în acest scop au primit şi materiale informative ce le vor fi de ajutor în sprijinul orientării către viitoarele cariere.

Bibliotecari,
Florea Ecaterina
Petre Florina
[citeste]
Filme la Casa de Cultură Municipală Slobozia
Sambata, 21 octombrie

Ora 11: The Boss Baby (dublat in limba romana)
Ora 18: Efectul Lazarus
Un grup de cercetători, conduși de Frank și logodnica sa Zoe, au făcut o descoperire senzațională: ei pot să-i readucă pe morți la viață. După un experiment reușit asupra unui leș de animal, echipa lor este gata să facă publică descoperirea lumii întregi. Când decanul universității lor află despre experimentul secret, proiectul lor este imediat suspendat, iar materialele de lucru confiscate. Frank, Zoe și echipa lor își iau soarta în mâini, luptându-se cu disperare să recreeze experimentul. Din nefericire, lucrurile capătă o turnură dezastruoasă, iar un membru al echipei, Zoe, este ucisă în mod tragic. Copleșit de groază și de durere, Frank îi împinge pe ceilalți membri ai echipei să facă ceva de neconceput: să încerce să reînvie primul subiect uman. Inițial, procedura pare a fi un succes, dar în curând, echipa realizează că ceva nu e în regulă cu Zoe. În timp ce noua Zoe prinde contur, echipa se cufundă tot mai mult într-o realitate sinistră.
Duminica, 22 octombrie

Ora 11: Deep (dublat in limba romana)
Ora 19: Salt
Ca ofițer operativ al CIA, Evelyn Salt (Angelina Jolie) a depus un jurământ că-și va face datoria și-și va sluji țara. Loialitatea ei va fi pusă la grea încercare atunci când un dezertor rus, fugit la americani, o acuză că ar fi spion rus. Salt fuge, încercând să scape de urmăritori cu ajutorul abilităților ei și al anilor de experiență ca agent de operațiuni speciale. Eforturile lui Salt de a-și dovedi nevinovăția nu fac decât să atragă și mai multe suspiciuni privind motivația ei. În timp ce vânătoarea continuă, urmărind să dezvăluie secretele din spatele identității ei, întrebarea esențială rămâne: "Cine e Salt?" În film mai joacă Liev Schreiber, Chiwetel Ejiofor, Daniel Olbrychski și Andre Braugher.
[citeste]
Alte titluiri la Cultura - Sanatate
Atunci când dragostea începe să “vadă”, abia atunci începe relatia
Părerea psihologului Andra Tănăsescu Cea mai mare teamă a oamenilor: REGRETUL
Unde greşim în dezvoltarea armonioasă a copilului?
Ce este Stresul Parental şi cum se manifestă el?
Munca la calculator şi hernia de disc cervical
Frica, aliatul sau duşmanul nostru?
Ai un copil cu dizabilități de învățare? Află aici cum poate fi tratat!




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
tritipan
LIVIU
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.