Ialomitastea
Nr. 1001, Anul , din 8-Noiembrie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
Cultura - Sanatate
Hramul Mănăstirii „Sfinții Voievozi” din Slobozia

În perioada 6 – 12 noiembrie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Vincențiu, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, organizează o serie de manifestări cu ocazia sărbătoririi hramului „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” al străvechiului așezământ monahal „Sfinții Voievozi” din Slobozia.
În cetatea Sloboziei va veni și va aduce multă binecuvântare pentru credincioșii Eparhiei Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, din Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

Calendarul evenimentelor se va desfășura după următorul program:

Marți, 6 noiembrie 2018:
La ora 13:45 va avea loc primirea Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului la Catedrala Episcopală, urmată de slujba de Te Deum.
La ora 14:15, după slujba de Te Deum, Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu și soborul de preoți și credincioșii vor pleca într-o procesiune pe străzile municipiului Slobozia până la Mănăstirea „Sfinții Voievozi”, unde sfânta icoană va fi depusă într-un baldachin în curtea sfântului lăcaș, spre închinare tuturor credincioșilor.

În toată această perioadă, ca bucuria duhovnicească să fie deplină, la Mănăstirea Slobozia se vor săvârși slujbe de Priveghere, Acatistul Maicii Domnului și Taina Sfântului Maslu.

Joi, 8 noiembrie 2018:
În ziua sărbătorii hramului Mănăstirii „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” va fi săvârșită Sfânta Liturghie de către Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu, începând cu ora 09:00. La slujbă vor participa toți membrii clerici ai Permanenței Consiliului Eparhial, preacucernicii părinți protopopi ai Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și preoți din municipiul Slobozia.

Duminică, 11 noiembrie 2018:
Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu, începând cu ora 09:00, va sluji Sfânta Liturghie, înconjurat de părinții consilieri ai Centrului Eparhial și de preacuvioșii părinți stareți de la mănăstirile Eparhiei.
Tot în această zi Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Mucenici: Mina, Victor și Vichentie.
La ora 12:00, Preasfințitul Părinte va fi prezent la Biserica – Paraclis Episcopal cu hramul Sfântul Mare Mucenic Mina,unde se va săvârși slujba de TE DEUMcare va marca hramul mănăstirii și ziua onomastică a ierarhului din Bărăgan.
Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului va rămâne spre închinare până luni, 12 noiembrie 2018, orele 10:00, când va fi pregătită pentru întoarcerea la Sfânta Mănăstire Sihăstria - Neamț. [citeste]
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: Gardul

”Când se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă.” (Gorovei, 1995, p. 199)
”Vântul e om; când șuieră tare, atunci el țipă, că se zgârie în mărăcinii de prin gard. De aceea e mare păcat a pune mărăcini în gard, nu-l primește Dumnezeu pe acela.” (Niculiță–Voronca, p. 330)
”Apa de la prima scaldă a copilului se aruncă peste gard, să meargă copilul repede în picioare.” (S. Florea–Marian, Sărbători, p. 24)
”Părul nu trebuie măturat, ci să fie strâns cu mâna și pus în gard, căci, părul omului fiind numărat, pe cealaltă lume i se cere și atunci trebuie să se ducă să-l strângă de unde l-a pus și să-l arate.” (Candrea, 1999, p. 75)
”Să nu rupi lemne din gard ca să te aperi de câini, când pleci în sat, că mai rău au să te mănânce câinii.” (Pamfile, 1995, p. 142)
”Apa cu care s-a scăldat mortul se varsă lângă gard, să nu calce nimeni în ea, că-i amorțesc mâinile și picioarele; dacă dă în ea o fată, nu se mai mărită.” (Gorovei, 1995, p. 68)
”De-ți va cânta cucoșul pe gardul din bătătură, atunci laudă pe stăpânul său, cică-i om de treabă cum altul nu e.” (Gorovei, 1995, p. 68)
”Când cântă cucoșul pe gard, să te uiți în care parte se uită, căci de acolo îți vor veni oaspeți.” (Gorovei, 1995, p. 68)
”În noaptea de Anul Nou, fetele numărau și legau, cu ochii închiși, al zecelea stobor (par din gardul de nuiele). A doua zi se duceau să vadă cum e parul, ca să știe cum le va fi ursitul; drept, însemna un bărbat frumos; scorojit, bărbat urât... Numărau parii invers, cu ochii închiși, și pe al noulea îl legau cu ață roșie. Dacă parul era cu coajă, lua bărbat bogat, dacă era strâmb, lua bărbat cocoșat sau sărac.” (S. Florea–Marian, Sărbători, p. 260)
”Se punea busuioc la parul de la gard sau la streașina casei; dacă era găsit dimineața cu rouă, însemna noroc peste an.” (Bârlea, Folclorul românesc, 1981, p. 335)
”În descântecele de junghi apa se aruncă pe gard și se zice: Cum cade și se scurge apa pe gard, așa să se scurgă toată durerea, junghiurile, țeapa și durerile de la cutare.” (Gorovei, 1990, p. 110)
”Să lași să însereze scutecele pe gard, că nu mai plânge copilul mic.” (Gorovei, 1995, p. 195)
”Găinile, dacă sar peste gard și se duc la alte case, are să fie vreme rea.” (Niculiță–Voronca, p. 330)
”Când vezi pe sub garduri multe vacile-Domnului e semn de ploaie.” (Gherman, p. 27)

Magdalena Petre-Filip, muzeograf [citeste]
Uniunea Ziariștilor Profesioniști și partenerii lor la Salonul Anual de Carte

Joi, 30 noiembrie, în penultima zi a Salonului Anual de Carte - Ediția 27, a avut loc întâlnirea cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și numeroase lansări și prezentări de carte.
Cuvântarea de deschidere a aparținut gazdei evenimentului, doamna Elena Balog, manager al Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița, care a mulțumit în primul rând pentru prezență invitaților: domnul Lică Pavel, domnul Marian Nencescu, doamna Mădălina Corina Diaconu, doamna Rodica Subțirelu, doamna Roxana Istudor, doamna Teodora Marin, domnul Firiță Carp și domnul Dorel Vidrașcu.
Evenimentul a debutat cu prezentarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România de către doamna Mădălina Corina Diaconu, care a declarat că această Uniune va împlini 100 de ani în acest an. De asemenea a lansat cartea „Povestea unui steag tricolor” publicată prima dată în anul 1987 la Editura Ion Creangă de către Ion Ioan Diaconu. Domnul Firiță Carp, directorul Editurii Detectiv Literar și partener al Uniunii Ziariștilor profesioniști, a declarat că un bun jurnalist creează și „unul din mentorii noștri este Mihai Eminescu, care a fost întâi jurnalist”.
Poetul Lică Pavel și-a lansat volumul „Ecouri din lumină”, din care a recitat poezia „Creație”, subliniind ideea că „poetul este un intermediar între Dumnezeu și hârtie”.
Următorul invitat, domnul Marian Nencescu a lansat volumul „Lecturi cu premeditare”: „Am încercat să scriu despre filozofia contemporană, raportarea la religie, cultură și ființa umană”.
Doamna Rodica Subțirelu, redactor-șef la revista „Cronica Timpului”, a prezentat trupa Teatrul NostruM, înființată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști, care a bucurat publicul cu trei scenete comice din Ion Luca Caragiale: „Domnul Goe”, „Justiție” și „Five o’clock”.
În continuare, doamna Elena Armenescu, aflată pentru a doua oară la Salonul Anual de Carte, și-a lansat cele două antologii: „Unirea face puterea” și „111 cele mai frumoase poezii”, recitând o selecție de poeme.
Un alt moment al acestei întâlniri a fost prezentarea Asociației „Clubului Artelor Humlexi” de către domnul Dorel Vidrașcu, domnia sa aducându-ne în atenție mai multe personalități din tagma scriitoricească printre care amintim pe poetul Cristian Mocanu a cărui carte „Miracolul reîntregirii” a fost dăruită Bibliotecii Județene cu această ocazie.
În final, doamna Mădălina Corina Diaconu a prezentat publicațiile aparținând UZP și publicațiile care apar în parteneriat cu UZP: „Cronica timpului”, „Certitudinea”, „Balcanii și Europa”, „Casa prieteniei” și „Hercules - Foaia Băilor”. Aceste publicații au fost distribuite gratuit publicului, care a fost format din elevi ai Liceului Pedagogic „Matei Basarab”, elevi ai Școlii Postliceale Sanitare FEG, utilizatori ai bibliotecii, profesori și bibliotecari.
„Cărţile sunt cele mai practice instrumente de cultură şi cele mai sigure mijloace de comunicare a ideilor”. Alexandru Tzigara-Samurcaş

Biliotecari, Petre Florina, State Alexandra





[citeste]
Alte titluiri la Cultura - Sanatate
Centenarul Marii Uniri reflectat de istorici la Salonul Anual de Carte
Noi lansări ale autorilor buzoieni la Salonul Anual de Carte
nchiderea oficială a Salonului Anual de Carte - Ediția 27




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.