Ialomitastea
Nr. 956, Anul , din 18-Ianuarie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
euroinvest tel-a
itp-a
duo manager
lunca_2012
Cultura - Sanatate
Colecția Johnny Hallyday, legenda rock-ului francez, la TV5MONDE

Pentru a-l mai avea alături pe Johnny Hallyday, după plecarea sa din 5 decembrie, anul trecut, TV5MONDE vă propune, în ianuarie, un program special ce include trei filme în care artistul francez a jucat și un interviu-documentar.

Colecția Johnny Hallyday, de la TV5MONDE:

POINT DE CHUTE (CINEMA)
Duminică, 21 ianuarie, de la 22:00
Marți, 30 ianuarie, 00:30
Patricia, o fată de 15 ani, este răpită de trei golani pentru a obține o răscumpărare de la tatăl său. Sechestrată, bătută, aceasta găsește o rază de speranță atunci când Eddie, gardianul ei, se revoltă împotriva metodelor barbare utilizate de ceilalți doi…
Regia: Robert Hossein (Franţa, 1970)

D'OÙ VIENS-TU JOHNNY ? (CINEMA)
Marți, 23 ianuarie, de la 00:35
Johnny, un tânăr rocker, se pomenește implicat într-o chestiune cu stupefiante fără voia lui. Înțelegând că cineva încearcă să-l manipuleze, acesta aruncă drogurile în Sena și se refugiază la rudele lui, în Camargue, împreună cu logodnica lui, Gigi. Cât despre traficanți, aceștia pornesc pe urmele lor…
Regia: Noël Howard (Franţa, 1963, alb- negru)

JOHNNY HALLYDAY, LA FRANCE ROCK'N'ROLL (DOCUMENTAR)
Marți, 23 ianuarie, de la 19:40
Sâmbătă, 27 ianuarie, de la 15:00
Aprilie, 2017. După luni de ezitare, Johnny Hallyday acceptă să facă confesiuni într-un interviu amplu, de profunzime. Cu sinceritate, inteligență și simplitate, acesta povestește 6 decenii de cântece și de succes care i-au marcat viața și cariera și au dat un ritm istoriei francezilor.
Regia: Jean-Christophe Rosé (Franța, 2017)

CHERCHEZ L'IDOLE (CINEMA)
Duminică, 28 ianuarie, de la 22:00
Marți, 6 februarie, 00:25
După ce i-a furat un diamant lui Mylène Demongeot, Richard îl ascunde într-o chitară. Însă, întors în magazinul de muzică, acesta află că prețiosul instrument tocmai a fost vândut! Problemă: cinci staruri au cumpărat același model de chitară în acea dimineață…
Regia: Michel Boisrond (Franţa/ Italia, 1964, alb- negru)
Merci, Johnny.

București, 16 ianuarie 2018
Anca Romanescu.
PUNK PR. anca@punkpr.ro.

[citeste]
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: Batoza pentru trifoi

Omenirea a avut nevoie de opt mii de ani pentru a învăţa să treiere grâul “mecanizat”. Până la
apariţia maşinilor (batozele), treieratul se făcea prin batere cu îmblăciul (o unealtă veche, de pe vremea Egiptului antic, formată din două segmente de lemn rotund, unul mai lung, unite printr-o legătură de piele). Mai era o metodă, prin frecare pe o platformă din lemn cu un tăvălug (vălătug de piatră) tras de un animal puternic.
Separarea boabelor de pleavă şi alte “impurităţi” se făcea prin vânturare, după care se cerneau cu ciurul. Locul în care se făceau aceste operaţiuni se numea arie.
Prima maşină de treierat a fost inventată de scoţianul Andrew Melkle, în anul 1786. Ea avea ca utilitate separarea boabelor de paie şi pleavă. El montase maşina la o moară.
Primele batoze au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind acţionate de maşini cu aburi, prin curele de transmisie şi erau trase, de la o gospodărie la alta şi chiar de la un sat la altul, cu două sau patru perechi de boi. Batoza treiera fie într-un loc amenajat în câmp, numit ,,arie”, fie în curţile gospodarilor, unde batoza era introdusă, de obicei, în şură, iar maşina cu aburi alimentată cu lemne stătea în curte. Treieratul cu batoza însemna participarea a cel puţin 12 lucrători: trei aruncau cu furcile snopii sus pe batoză, unul desfăcea legăturile snopilor, altul, numit ,,băgătorul”, introducea snopii în batoză, doi adunau paiele ieşite din batoză şi le dădeau cu furcile altor trei, care le depozitau în şură; alţi doi adunau şi depozitau pleava, unul sau doi lucrători adunau boabele de grâu în saci, îi cântăreau şi îi depozitau în podul casei.
La începutul secolului al XX-lea, batozele erau maşini de treierat perfecţionate. Acţionarea lor se făcea cu ajutorul locomobilelor, al tractoarelor cu abur şi, mai târziu, cu tractoare echipate cu motoare cu ardere internă.
După ce combina autopropulsată a preluat rolul batozei, aceasta a devenit o parte din istoria agriculturii. Progresul trece pe linia moartă tot ceea ce devine perimat la un moment dat. Datoria noastră este să nu uităm trecutul şi să-l păstrăm, pe cât posibil, cât mai clar.
Batozele au locul lor în istoria modernă a agriculturii, iar oamenii trebuie să-şi amintească de existenţa lor. Acesta este rolul muzeelor, iar mass-media are menirea de a aduce aminte publicului de existenţa acestora.
Ca şi locomobilele, batozele din colecţiile noastre au fost prezente la filmările din pelicule prestigioase ale cinematografiei româneşti, dar şi la demonstraţiile periodice cu maşini agricole de epocă, demonstraţii efectuate în Slobozia, dar şi în marile oraşe din ţară, la diferite târguri naţionale şi internationale de agricultură.
Batoza prezentată alăturat este destinată treieratului seminţelor mici, de rapiţă, lucernă sau trifoi şi are acelaşi principiu de funcţionare ca al tuturor batozelor, bazat pe existenţa unei tobe de treierat, a unui sistem de site şi de transportoare, antrenate prin intermediul unei curele de către un locomobil, tractor sau un motor electric. Diferenţa o face mărimea sitelor, care este corespunzătoare seminţelor mici pe care le treieră. Batoza este produsul concernului H.S.C.S., fabricată în 1915, în Austria, şi achiziţionată din localitatea Lunga, judeţul Covasna.

Muzeograf Adrian Stroe
Foto: Ştefan Olteanu


[citeste]
Ziua Culturii Naționale – Mihai Eminescu, un geniu al poeziei românești

Luni, 15 ianuarie 2018, în cadrul întâlnirii săptămânale organizate de Biroul de Asistență Socială pentru copiii din comunitate ce alcătuiesc grupul de cateheză ”Muguri de lumină” al Protopopiatului Urziceni a avut loc o acțiune dedicată Zilei Culturii Naționale și implicit a marelui poet și prozator Mihai Eminescu cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la nașterea acestuia (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889).
Astfel, copiilor le-au fost prezentate informații atât cu privire la viața cât și la opera marelui poet național.
După aceasta, toți copiii prezenți au recitat câte o poezie scrisă de Mihai Eminescu cu scopul de a pune în valoare opera poetului și de a atinge toate temele centrale urmărite de acesta și anume dragostea de țară, natura dar și sentimentul de iubire.
La încheierea acestei frumoase și utile acțiuni toți cei prezenți au servit dulciuri și sucuri.

Toma Adriana Mariana – asistent social Protopopiatul Urziceni

[citeste]
Alte titluiri la Cultura - Sanatate
Filme la Casa de Cultură Municipală Slobozia




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
tritipan
LIVIU
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.